Videooclipuri Informaționale

Comportamentul evitant apare frecvent în tulburările anxioase și constă în evitarea situațiilor sau stimulilor care provoacă teamă sau disconfort. Deși pe moment pare că reduce anxietatea, în realitate întreține cercul vicios al fricii și al nesiguranței. Fie că vorbim despre evitarea vorbitului în public, a locurilor aglomerate sau a confruntărilor emoționale, acest tip de comportament împiedică adaptarea și menține suferința psihică. În tratamentul anxietății, scopul este să identificăm aceste tipare și să învățăm, treptat, cum să le înfruntăm în siguranță, cu sprijinul psihoterapiei și, la nevoie, al medicației.

Tulburarea borderline este adesea înțeleasă greșit și înconjurată de prejudecăți. În acest reel vorbim despre cele mai frecvente MITURI care contribuie la stigmatizare și dezinformare. - BPD nu înseamnă manipulare, ci durere emoțională intensă. - Nu este un diagnostic fără speranță – tratamentele pot ajuta semnificativ. - Nu afectează doar femeile. - Persoanele cu BPD merită empatie, nu etichete. În loc de judecată, hai să alegem înțelegerea. Spune în comentarii ce alte mituri ai mai auzit despre BPD.

Depresia nu afectează doar persoana diagnosticată, ci întreaga rețea de relații din jurul ei. Sprijinul aparținătorilor este esențial în procesul de recuperare. - Observarea și încurajarea începerii unui tratament - Participarea activă la ședințele de consiliere (unde este posibil) - Oferirea unui mediu sigur, lipsit de judecată - Înțelegerea simptomelor ca expresie a unei boli, nu a unei alegeri

În procesul de recuperare psihiatrică, familia are un rol esențial – nu doar ca sprijin moral, ci ca parte activă în susținerea pacientului. Relațiile apropiate, înțelegerea fără judecată și prezența constantă pot accelera vindecarea, reduc recăderile și oferă pacientului un sentiment de siguranță și apartenență. Recuperarea nu e un drum solitar – este un efort comun, în care iubirea și sprijinul celor dragi devin adevărate resurse terapeutice.

Depresia este mult mai mult decât o stare trecătoare de tristețe. Este o tulburare care poate afecta somnul, apetitul, concentrarea și chiar capacitatea de a te bucura de lucrurile simple din viață. Terapia nu înseamnă doar a vorbi despre probleme, ci a găsi soluții, a construi reziliență și a redescoperi sensul și direcția personală. În multe cazuri, psihoterapia completată de tratamentul medicamentos poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții. Nu ești singur. A cere ajutor este un act de curaj, nu de slăbiciune.

Când e nevoie de tratament combinat în tulburarea de panică? Tratamentul combinat (medicație + psihoterapie) este adesea cea mai eficientă abordare în tulburarea de panică, mai ales când: - Atacurile de panică sunt frecvente și intense - Simptomele afectează semnificativ viața de zi cu zi - Există dificultăți în accesarea sau menținerea în terapie - Sunt prezente și alte tulburări (ex. depresie, anxietate generalizată) Medicația poate reduce rapid intensitatea simptomelor, iar psihoterapia (în special CBT) ajută la înțelegerea și schimbarea tiparelor de gândire. Fiecare caz e unic – consultul psihiatric e primul pas pentru a decide ce abordare funcționează cel mai bine pentru tine.