Simptomatologia prodromală în schizofrenie

Caracteristici ale simptomatologiei prodromale în schizofrenie

Simptomele prodromale pot varia semnificativ de la o persoană la alta și pot include o combinație de schimbări în comportament, gândire, emoții și funcționare socială. În general, simptomele nu sunt suficient de grave pentru a fi diagnosticate ca schizofrenie, dar ele pot semnala începutul dezvoltării acestei tulburări.

1. Simptome cognitive

• Dificultăți de concentrare: Persoanele aflate în faza prodromală pot avea dificultăți semnificative de concentrare sau atenție, ceea ce poate duce la performanțe scăzute la școală sau la locul de muncă.

• Probleme cu memoria: Pot apărea dificultăți în amintirea informațiilor recente sau în organizarea gândurilor.

• Reducerea capacității de planificare și de rezolvare a problemelor: Se poate observa o scădere a abilității de a lua decizii sau de a finaliza sarcini complexe.

2. Simptome emoționale și comportamentale

• Izolarea socială: persoanele pot începe să se retragă din cercurile lor sociale, evitând interacțiunile cu prietenii și familia. Acesta este un semn frecvent de depresie sau anxietate, dar poate prefigura schizofrenia.

• Schimbări de dispoziție: pot apărea fluctuații neobișnuite ale stării de spirit, cu perioade de iritabilitate, anxietate sau chiar depresie.

• Reducerea interesului pentru activitățile obișnuite: activități care odinioară erau plăcute devin mai puțin atrăgătoare. Aceasta poate duce la o retragere treptată din viața socială.

• Sentimentul de "depersonalizare" sau "derealizare": Persoana poate simți că lumea din jurul ei este nereală sau că propria persoană este deconectată de realitate.

3. Simptome perceptuale și perceptive

• Halucinații subtile: În această fază, halucinațiile nu sunt la fel de evidente ca în faza activă a schizofreniei, dar pot include auzirea unor voci sau senzația de prezență a unor persoane care nu sunt vizibile.

• Mare atenție la detalii minore: Persoanele pot deveni extrem de concentrate pe detalii care par neimportante, dezvoltând uneori credințe bizare sau idei deluzionale care nu sunt complet formate.

4. Simptome psihotice ușoare

• Gânduri neorganizate: Gândirea poate deveni mai incoerentă sau dezorganizaă, dar nu ajunge la nivelul unui episod psihotic sever. De exemplu, o persoană poate vorbi într-un mod care devine din ce în ce mai greu de înțeles pentru ceilalți.

• Idei paranoide ușoare: Poate apărea o tendință de a suspecta intenții ascunse ale altora sau de a interpreta greșit acțiunile celor din jur, chiar dacă aceste idei nu sunt complet deluzionale.

5. Schimbări în comportamentele de zi cu zi

• Neîngrijire personală: Persoana poate să își neglijeze igiena personală sau îngrijirea de sine, comportamente care nu erau evidente anterior.

• Schimbări în rutina zilnică: Pot apărea modificări în obiceiurile de somn sau alimentație. Uneori, indivizii pot deveni excesiv de somnoroși sau pot avea dificultăți în a dormi, ceea ce contribuie la oboseală și iritabilitate.

Factori de risc și identificarea timpurie

Există anumite grupuri de persoane care pot fi expuse unui risc mai mare de a dezvolta schizofrenie, iar identificarea simptomelor prodromale poate ajuta la intervenția timpurie.

Acești factori de risc includ:

• Istoricul familial de schizofrenie: Persoanele cu o rudă de gradul întâi care suferă de schizofrenie au un risc mai mare de a dezvolta tulburarea.

• Probleme de dezvoltare în copilărie: Anomaliile în dezvoltarea timpurie, cum ar fi întârzierile de limbaj, problemele de coordonare motorie sau comportamentele excentrice în copilărie, pot fi semne timpurii ale unei posibile tulburări psihotice.

• Evenimente stresante sau traume: Traumele psihologice sau evenimentele stresante din viață (de exemplu, moartea unei persoane apropiate, abuzuri sau presiuni sociale extreme) pot declanșa dezvoltarea schizofreniei la persoanele predispuse genetic.